Skip to content

Que

15 Septembrie 2012

Zâmbea, simplu, cu o nobleţe înnăscută. Era ca un un continent poaspăt ieşit din ocean ce aşteptă să fie descoperit. Ei, nu chiar ca un continent. Şoldurile uşor arcuite, picioare un pic musculoase şi sânii generoşi umbriţi de arama părului unduind erau imaginea unei feminităţi ce nu se livrează în rate. O priveam printre gene într-o dimineaţă de primăvară. Se admira în oglindă şi razele proaspete ale noii zile surâdeau împreună cu ea.

Luă ochelarii de pe masă, privi prin lentile lor de la distanţă ca apoi să şi-i aşeze cu un bobârnac la locul potrivit.

Nici nu e nevoie de mai mult….Que pasa?

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: